Implicatiile fumatului in igiena orala

In ultimii ani exista o preocupare din ce in ce mai mare privind efectele nocive ale fumatului, in conditiile unei cresteri a frecventei fumatorilor in cadrul populatiei active.

Numeroase studii au relevat legatura dintre diverse afectiuni ale cavitatii bucale si fumat, existand in acest sens o preocupare pentru constientizarea opiniei publice asupra efectelor nocive ale fumatului.
Din ce in ce mai multe dovezi indica fumatul ca factor major de risc pentru parodontopatii (afectiuni ale tesuturilor de sustinere ale dintilor).

Fumatul afecteaza prevalenta, extinderea si severitatea acestor afectiuni. Diverse studii realizate in America si Europa arata o prevalenta de 1,5 pana la 7,3 ori mai mare a parodontopatiilor la fumatori fata de nefumatori. De asemenea numarul de ani in care persoana a fumat este un factor semnificativ in pierderea dintilor, gravitatea cariilor coronare si de colet.

Mecanismele prin care fumatul actioneaza in boala parodontala nu sunt deplin elucidate. S-a demonstrat ca exista o modificare calitativa a microorganismelor implicate in producerea bolii parodontale la fumatori. De asemenea fumatul produce si o diminuare a raspunsului imun local, prin scaderea numarului si afectarea functiilor neutrofilelor (celule de aparare) si o diminuare a producerii de anticorpi. S-a demonstrat si cresterea nivelului unor enzime cu rol distructiv tisular in conditiile afectarii microcirculatiei locale cu diminuarea aportului de sange si nutrienti.

De mare interes este si implicarea fumatului in aparitia cancerului in sfera oro-maxilo-faciala. Cancerul oral are o frecventa de 5% din totalul cancerelor, frecventa aparitiei fiind in continua crestere.

Studii realizate de diversi autori privind etiologia cancerului oral indica faptul ca tutunul, consumat sub diferite forme are un rol important in acest sens. 90% dintre pacientii cu cancer oral consuma tutun (tigarete, pipa, trabuc, tutun de mestecat). Fumatul tigaretelor pare a fi mai nociv decat al trabucului sau pipei. Diverse studii arata ca barbatii care fumeaza prezinta un risc de 30 de ori mai mare decat nefumatorii in declansarea tumorilor maligne orale, in timp ce fostii fumatori prezinta un risc de 9 ori mai mare decat nefumatorii.

S-a demonstrat o crestere a incidentei cancerului oral la femei in ultimii ani si o scadere la barbati, in conditiile in care procentul barbatilor care au renuntat la fumat este mai mare decat cel al femeilor. Studiile arata ca aproximativ 90% din decesele provocate de cancerul oro-faringian la persoanele de sex masculin pot fi atribuite fumatului (la femei procentul este de 61%).

Ca si in cazul afectiunilor parodontale mecanismele de actiune nu sunt total cunoscute, ceea ce face ca tutunul sa fie considerat factor de risc si nu factor cauzal. Astfel, exista o relatie bine stabilita intre aparitia cancerului de buza si fumatul pipei, desi nu se poate evalua cu precizie riscul datorat caldurii produse comparativ cu riscul pe care-l prezinta materialul din care este realizata pipa sau continutul tutunului folosit.

S-ar parea ca tutunul determina distrugerea celulelor din mucoasa orala si oro-faringiana cauzand cresterea rapida a unor celule anormale in cursul proceselor de reparatie tisulara. Cercetari clinice si experimentale au demonstrat implicarea in aparitia cancerului oral a unor substante chimice ce determina modificari ale ADN-ului celular cu producerea de celule mutante. Aceste substante sunt reprezentate de gudroanele rezultate in urma arderii tutunului si a foitei de tigara in care au fost identificate aproximativ 12 hidrocarburi aromatice policiclice cu efect carcinogenetic (cele mai cunoscute fiind benz-antracenul, benzpirenul, metil-colantrenul).

Riscul aparitiei cancerului oral este in principal legat de numarul de tigari consumate pe zi precum si de perioada de timp in care s-a practicat fumatul. Riscul unui fost fumator de a dezvolta un cancer in sfera orala devine egal cu cel al unui nefumator abia dupa 10 ani de la renuntarea la fumat.

Este important de subliniat si importanta fumatului pasiv in aparitia cancerului, in conditiile in care in fluidele tisulare (implicit saliva) ale nefumatorului expus pot fi identificati constituentii fumului de tigara si diferiti metaboliti.
Toate aceste date justifica preocuparea serviciilor de sanatate pentru demararea unor campanii nationale anti-fumat, in conditiile in care efectele nocive ale fumatului pot fi diminuate sau chiar stopate.

De ce sa nu fumezi?

Afectiuni cauzate de fumat

De obicei, oamenii fumeaza din mai multe motive, cele mai frecvent intalnite fiind presiunea anturajului, influenta foarte puternica a reclamelor (care-i infatiseaza pe fumatori ca fiind niste persoane rafinate, sexy, mature, grozave, “tari”, “misto”), dorinta de a fi acceptati de catre anturaj (presiunea sociala), curiozitatea, exemplul altor membrii ai familiei, etc.
Exista insa foarte multe motive pentru care fumatul ramane un obicei dezavantajos. Tigarile contin peste 4000 de compusi chimici, dintre care 43 sunt cancerigeni (N-nitrosamine, hidrocarburi aromatice policiclice, gudroane, etc.) si peste 300 de substante cert toxice, incluzand nicotina, arsenic, radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon si formaldehida.

Nicotina este o substanta care stimuleaza:

• Inima, determinand eliberarea de catecolamine care cresc tensiunea arteriala, pulsul si necesarul de oxigen;
Sistemul nervos central, legandu-se si stimuland celulele nervoase prin intermediul receptorilor nicotinici colinergici centrali în numai 7 secunde de la primul fum inhalat. Aceasta legare duce la activarea cailor neuro-umorale si la eliberarea catorva hormoni si neuro-transmitatori, incluzand acetilcolina, noradrenalina, dopamina, corticosteroizii, serotonina, hormoni hipofizari anteriori si posteriori (ACTH, beta-endorfine, hormon de crestere si vasopresina), care la randul lor produc o serie de senzatii percepute de fumator ca o rasplata sau placere, blocheaza transmiterea durerii, determina o reactie de trezire si cresterea vigilentei si dau o senzatie de relaxare (în functie de perioada din zi si de metoda de inhalare a fumului), etc.

Gudroanele sunt substante cancerigene.

Monoxidul de carbon:

  • Scade capacitatea sangelui de a transporta oxigen;
  • Favorizeaza dezvoltarea aterosclerozei.
  • Fumatul scurteaza viata prin diferitele boli a caror aparitie este legata de acest obicei. O singura tigara fumata scurteaza viata cu 5-7 minute. Un pachet pe zi ia:
  • 140 minute/zi;
  • 51.100 minute/an;
  • 35,49 zile/an;

Fumatorii se imbolnavesc de mai multe boli decat nefumatorii. Fumatul afecteaza mai multe organe si sisteme ale organismului. Pentru a simplifica intelegerea bolilor legate de fumat, American General Surgeon sugereaza clasificarea lor într-un ABC al efectelor fumatului.
Afectiuni cauzate de fumat:
A – ATEROSCLEROZA (ingrosarea si rigidizarea arterelor)

B – BRONSITA SI BEBELUS

C – CANCER, CEFALEE SI CARII

D – DERM

E – EMFIZEM

F – FRAGILITATE IMUNA, FUMAT PASIV

G – GINGIVITA

H – HALENA

I – INFARCT, INFERTILITATE SI INCENDII

J – „JUG”

K – KILOGRAME

L – LEUKOPLAKIA PAROASA A LIMBII SI LARINGITA CRONICA

M – MIROS, INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE

A – ATEROSCLEROZA (ingrosarea si rigidizarea arterelor)

O serie de substante chimice din fumul de tigara au fost legate de dezvoltarea aterosclerozei (ingrosarea si rigidizarea peretelui arterelor), si doua dintre cele mai nocive în aceasta privinta sunt nicotina si monoxidul de carbon. (Nicotina destrama legaturile speciale dintre celulele peretelui arterial, proces care initiaza ateroscleroza).

Daca obstructia se produce în Vasele sangvine – atunci fumatorii vor suferi de pe urma unor afectiuni ca:

hipertensiunea arteriala – (ateroscleroza plus nicotina provoaca constrictia arterelor mici. Efectul net al acestui fenomen este cresterea tensiunii arteriale);

a nevrismul aortei – (fumatorii de un pachet/zi fac anevrisme fatale de 4-5 ori mai frecvent decat nefumatorii);

deficite circulatorii – boala Buerger si Raynaud, care duc la pierderea completa a irigatiei sangvine si amputatia în urgenta a membrului afectat.
Inima – fumatorii fac infarct miocardic (1/3 din totalul deceselor prin infarct si boala ischemica coronariana sunt produse de fumat).
Creier – accidentul vascular cerebral – fumatorii au cu 50% mai multe accidente vasculare cerebrale decat nefumatorii.

B – BRONSITA SI BEBELUS

Bronsita cronica – semnul caracteristic tusea cronica, initial matinala apoi permanenta, insotita de expectoratie si mai tarziu de dispnee (emfizem) cu insuficienta respiratorie.
Bebelus – fumarea unei singure tigari de catre femeia insarcinata determina o crestere a frecventei cardiace fetale timp de 90 de minute datorita cresterii concentratiei de carboxi-hemoglobina; in timp, aceasta duce la aparitia sindromului tabagic fetal (scaderea lungimii corpului, a circumferintei toracelui si a capului, impiedicarea dezvoltarii normale intelectuale, emotionale si comportamentale). Nou-nascutii proveniti din mame fumatoare au in medie cu 200 g mai putin decat cei ai mamelor nefumatoare. Daca mama continua sa fumeze si dupa nasterea copilului, acesta are un risc mai mare de a prezenta “sindromul mortii subite a sugarului”.

C – CANCER, CEFALEE SI CARII

Cancer – fumatul este o cauza majora de cancer. Aproximativ 30% din toate decesele prin cancer sunt atribuite fumatului:
Plamani, trahee si bronhii (90%);

Laringe (84%);

Cavitatea bucala (buze, limba, gura, faringe) (92%);

Esofag (78%);

Fumatul este unul din factorii care contribuie la aparitia si a altor cancere, cum ar fi:

Cancerul de pancreas (29%). Pancreasul este un organ foarte vascularizat, ceea ce face ca substantele cancerigene absorbite la fumatori sa creasca riscul acestui cancer cu 100%.

Cancerul de vezica urinara. Compusii cancerigeni absorbiti din fum sunt concentrati si excretati prin urina. Vezica urinara este astfel permanent scaldata intr-o baie de substante cancerigene, ceea ce creste de trei ori riscul de cancer vezical.

Rinichi (48%)

Stomac si col uterin
Cefaleea (inclusiv migrenele) – apar frecvent la fumatori datorita monoxidului de carbon si scaderii fluxului sangvin cerebral.
Cariile – Fumatorii au de trei ori mai multe carii decat nefumatorii datorita placii dentare care duce la dezvoltarea bacteriilor si apoi la carierea dintilor.

D – DERM

Fumatul favorizeaza imbatranirea prematura a pielii si aparitia ridurilor datorita formaldehidei (substanta chimica folosita in laboratoarele de anatomie patologica la conservarea produselor anatomice). Fumatorii aflati in categoria de varsta cuprinsa intre 40 si 49 de ani sunt la fel de ridati ca nefumatorii cu 20 de ani mai in varsta.

E – EMFIZEM

Peste 90% din bronhopneumopatiile cronice obstructive (BPOC) sunt produse de fumat, prin asocierea bronsitei cronice (inflamatia cronica a cailor respiratorii) cu emfizemul pulmonar (intinderea si spargerea alveolelor pulmonare).

F – FRAGILITATE IMUNA, FUMAT PASIV

Fumatul afecteaza sistemul imunitar pe mai multe cai:
Leucocitoza cu limfocitoza;
Modificarea echilibrului dintre diferitele sub-seturi de limfocite T;
Scaderea numarului si afectarea functiilor celulelor Natural Killer (NK), acestea avand un rol important in apararea organismului împotriva cancerului;

Scaderea numarului celulelor Langhans (importante componenete ale sistemului imunitar la nivelul epiteliului colului uterin), motiv pentru care fumatul contribuie la aparitie displaziei colului.
Fumatul este cea mai frecventa sursa de poluare de origine umana si a devenit o serioasa problema de sanatate publica in tarile cu legislatie permisiva. Plamanii fumatorului pasiv sunt afectati de:
Fumul din curentul principal exhalat de fumatori;

Fumul din curentul secundar;
Asociatia Americana de Cardiologie a publicat un studiu care estimeaza ca expunerea la fumul de mana a doua:
creste riscul de deces prin boli cardiace cu 30%;

creste riscul de cancer pulmonar;

provoaca cca 40.000 de decese/an (în SUA).
A lte efecte periculoase ale fumatului involuntar:
cefalee, conjunctivita, tuse, congestie nazala;

a gravarea astmului alergic si a alergiilor respiratorii;

boli ale cailor aeriene mici;

la copii apar mai frecvent bronsite si pneumonii;

sindromul mortii subite a sugarului.

G – GINGIVITA

Gingivita este o inflamatie a gingiilor din cauza unei slabe igiene orale asociata fumatului. Fumatorii pierd dinti de trei ori mai frecvent decat nefumatorii.

H – HALENA

Halena fumatorului este mirosul neplacut pe care al respiratiei si pe care nici o apa de gura sau pasta de dinti nu reusesete sa-l indeparteze.

I – INFARCT, INFERTILITATE SI INCENDII

Infarctul – 1/3 din decesele prin infarct miocardic au drept cauza fumatul.
Infertilitatea – fumatul produce infertilitate atat la barbati, cat si la femei:

La femei:

Femeile fumatoare au o fertilitate cu 25% mai redusa decat nefumatoarele, din cauza scaderii concentratiei hormonilor si substantelor cu rol în reproducere. Inhalarea fumului de tigara altereaza perioada critica de timp in care zigotul calatoreste prin trompa uterina.
Menopauza apare cu 1,0-1,7 ani mai devreme si este insotita de numeroase neplaceri la fumatoare.

Sindromul premenstrual cu sangerari vaginale neregulate, care uneori necesita interventii chirurgicale.

La barbati:

Scade numarul de spermatozoizi din sperma;

Creste frecventa spermatozoizilor cu anomalii de forma;

Scade mobilitatea spermatozoizilor (ceea ce duce la o reducere cu 50% a fertilitatii masculine);

Disfunctia erectila este de 4-5 ori mai frecventa la fumatori;

Influenza – fumatorii sufera de gripa de trei ori mai frecvent decat nefumatorii;
Incendii – aproximativ 70% din incendiile care se soldeaza cu pierderi de vieti omenesti sunt cauzate de consumarea de alcool sau de fumat. Arsurile accidentale la copiii cu mame fumatoare pot fi adesea vazute la camerele de garda ale sectiilor de pediatrie.

J – „JUG”

Dependenta data de nicotina este mai puternica decat cea produsa de alcool si este comparabila cu a heroinei

K – KILOGRAME

Sporul ponderal consecutiv abandonarii nu este regula si nici accentuat, putand fi contracarat prin dieta si exercitiu fizic regulat

L – LEUKOPLAKIA PAROASA A LIMBII SI LARINGITA CRONICA

M – MIROS, INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE

INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Accelereaza metabolismul unor medicament

Leave your comment